Fara indoiala ca “subiectul” pe care il vom dezbate in continuare (ma refer aici la “diva” semi-divortata si consolata in maniera adolescentina, care da si titlul articolului) imi va pune in cap o gramada de lume. In primul rind pe adoratorii sarmanei creaturi nefericite in dragostea conjugala, aceasta madame Bovary dimboviteana care, fiindca nu s-a gasit nimeni sa scrie despre ea, s-a hotarit chiar dinsa sa-si exerseze mina si in alte activitati decit cele banuite de imaginatia perversa a multor “admiratori” (avem in vedere majoritatea populatiei de sex masculin din Romania), adoratori care probabil se vor simti profund lezati de faptul ca nu toti cadem lesinati pe spate la aparitia diafanei.
In al doilea rind, probabil ca voi fi admonestat si de reprezentantii fumatorilor care s-au lasat de fumat in urma campaniei desfasurate atit de “la vedere” de “prima scriitoare a tarii”, fumatori care, chiar daca mai trag cite un fum pe ascuns, nu pot sa nege efectul profund pozitiv pe care l-a avut “expunerea” de “motive” a divei asupra vietii lor “sociale”, chiar daca, pentru a atinge performante maxime, multi dintre ei au fost nevoiti sa-si lipeasca posterul cu “atractivul avertisment” pe usa de la baie.
Ar mai fi o categorie care ma va lua la… rost. Este vorba de cunoscutii mei care vor crede ca m-am scrintit cind am avut ideea sa dezbat o tema “de o asa de larga complexitate” (poate nu vor folosi chiar termenul de “larga”, unii din pudicitate iar altii datorita faptului ca cei sapte ani de acasa nu-i vor lasa sa foloseasca expresii nepoliticoase nici chiar atunci cind se refera la rapandule). Cert este ca voi deveni indezirabil pentru multi si sper doar ca administratorii site-ului pe care va aparea acest articol sa nu fie “fani Raduleasca”, fiindca atunci este mai mult decit probabil ca nu voi reusi sa mai public nimic decit daca am sa pling cind mi se vor citi pasaje din “opera” elevatei autoare.
Motivul care m-a facut “sa ma bag in seama” este insa unul de factura pur umanista, pe principiul ca nici o blonda nu trebuie irosita si, deci, rememorarea citorva etape “de virf” din evolutia unei “femei de succes” nu va putea fi decit benefica pentru tinerele sperante de Dorobanti care deabia asteapta sa-i calce pe urme. Si mai este un motiv: recentul “succes” editorial care a facut din “primadona” noastra cea mai vinduta femeie de pe piata (observatie pentru rautaciosi: este vorba de femeia-autor si de piata literara, daca cumva va gindeati la altceva).
Asadar, citeva dintre principalele ingrediente cu care o “pitipoanca” ar trebui sa-si paveze drumul spre celebritate (mentionam ca termenul “pitipoanca” poate fi acceptat ca fiind unul academic in noul climat culturalo-monden-bamboo-ist pe care ni-l propune autoarea de duminica pe care o “elogiem” aici, odata cu practicarea amorului fara limite, neaparat cu un partener mai tinar, asta pentru conservarea schimbului de informatii intre generatii intr-un cadru moral), deci, cum spuneam, ingredientele ar fi urmatoarele: in principal si neaparat, sa fie moldoveanca si sa plece din Moldova (eventual spre capitala), fiindca o moldoveanca in Moldova este ca o blonda la Capatos: toata lumea o ia de proasta. Si cum perceptia publicului nu mai este ce era odata, ne dam cu totii seama de importanta migrarii spre zone mai “calde”.
